Isus Apa vietii si Boboteaza

Gabriel Baicu

De unde absurditatea că cenuşa şi pământul, adică solul, sunt două substanţe calitativ diferite? Dacă luăm un pumn de cenuşă şi îl amestecăm cu pământ prelevat din sol vom vedea că ele devin o combinaţie uniformă, greu de separat. În fapt, solul este format şi din multă cenuşă provenită de la animale sau vegetaţie arse, de a lungul timpului. Atât pământul, cât şi cenuşa, au acelaşi substrat material, adică elementele chimice conţinute de tabelul lui Mendeleev. Prin urmare, cenuşa se întoarce tot în pământ şi devine pământ şi nu există nici o explicaţie logică, pentru care trupul biologic uman are voie să devină, după moarte, în mod direct pământ, dar nu are voie să devină cenuşă şi apoi pământ. Toate entităţile, vii sau moarte, au ca bază materială exact aceleaşi particule elementare şi acestea se regăsesc, cel puţin în limitele cunoaşterii umane şi în cosmos. Din nou, se revelează şi în aceasta problemă, ignoranţa şi dispreţul faţă de cunoaştere al Bisericilor instituţionale. „Din pământ ai fost luat şi în pământ te vei întoarce” este o metaforă, care vorbeşte despre originea noastră materială.

17.	Iar lui Adam i-a zis: "Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!
18.	Spini şi pălămidă îţi va rodi el şi te vei hrăni cu iarba câmpului!
19.	În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce".

Citatul este conţinut de cartea Facerea (Geneza) cap. 3; vers. 17-19. Mai importantă însă este originea noastră spirituală. Prin Cuvânt, suntem una cu Dumnezeu, dacă suntem născuţi din El.

3.	Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă împărăţia lui Dumnezeu.
4.	Iar Nicodim a zis către El: Cum poate omul să se nască, fiind bătrân? Oare, poate să intre a doua oară în pântecele mamei sale şi să se nască?
5.	Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
6.	Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este.
7.	Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus.
8.	Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui, dar nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine e născut din Duhul.

20.	Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor,
21.	Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.
22.	Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem:
23.	Eu întru ei şi Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârşiţi întru unime, şi să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.

Citatele de mai sus sunt consemnate în Sfânta Evanghelie după Ioan la cap. 3; 3-8 şi la cap. 17; 20-23. Isus a spus că ceea ce naşte din carne este carne şi cea ce naşte din Duh este duh. Nu ceea ce se naşte din pământ şi se întoarce în pământ, chiar prin cenuşă, este cel mai important, căci ceea ce se naşte din Dumnezeu este mai important, adică spiritele noastre, care ne permit să aspirăm la nemurire. Ca de obicei, Bisericile instituţionale creează o mare confuzie în mintea oamenilor aşa încât nu mai ştie nimeni ce trebuie să creadă, dacă se ia după ele. Se face mult caz de trupul de carne, care este suportul material al spiritelor noastre, dar se neglijează naşterea de sus, adică naşterea din nou, care este naşterea din Dumnezeu, prin Duhul Sfânt.

10.	Iar dacă Hristos este în voi, trupul este mort pentru păcat; iar Duhul, viaţă pentru dreptate,
11.	Iar dacă Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Iisus din morţi va face vii şi trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Său care locuieşte în voi.

Citatul de mai sus este din Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel cap. 8, versetele 10-11. Bisericile instituţionale doresc să deţină în proprietatea lor şi după moarte, trupurile noastre, deoarece sufletele noastre nu pot să le aibă în proprietatea lor. Se mulţumesc cu ceea ce pot, dar seamănă confuzie şi stabilesc o ordine de priorităţi greşită. Instituţiile bisericeşti pot avea ce dogme şi doctrine doresc ele, dar vor răspunde pentru neglijenţă şi chiar crimă privitor la sufletele celor credincioşi şi soarta lor este, după cum ne relatează cartea Apocalipsa lui Ioan, iazul de foc, desigur nu cu referire la membrii lor, născuţi din Dumnezeu, ci cu privire la sistemul religios autoritar.

1.	Şi a venit unul din cei şapte îngeri, care aveau cele şapte cupe, şi a grăit către mine, zicând: Vino să-ţi arăt judecata desfrânatei celei mari, care şade pe ape multe,
2.	Cu care s-au desfrânat împăraţii pământului şi cei ce locuiesc pe pământ s-au îmbătat de vinul desfrânării ei.
3.	Şi m-a dus, în duh, în pustie. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară roşie, plină de nume de hulă, având şapte capete şi zece coarne.
4.	Şi femeia era îmbrăcată în purpură şi în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur, plin de urâciunile şi de necurăţiile desfrânării ei.
5.	Iar pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare, mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului.
6.	Şi am văzut o femeie, beată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Iisus, şi văzând-o, m-am mirat cu mirare mare.
7.	Şi îngerul mi-a zis: De ce te miri? Eu îţi voi spune taina femeii şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.
8.	Fiara pe care ai văzut-o era şi nu este şi va să se ridice din adânc şi să meargă spre pieire. Şi se vor mira cei ce locuiesc pe pământ ale căror nume nu sunt scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, văzând pe fiară că era şi nu este, dar se va arăta.
9.	Aici trebuie minte care are înţelepciune. Cele şapte capete sunt şapte munţi deasupra cărora şade femeia.
10.	Dar sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul mai este, celălalt încă nu a venit, iar când va veni are de stat puţină vreme.
11.	Şi fiara care era şi nu mai este - este al optulea împărat şi este dintre cei şapte şi merge spre pieire.
12.	Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care încă n-au luat împărăţia, dar care vor lua stăpânire de împăraţi, un ceas, împreună cu fiara.
13.	Aceştia au un singur cuget şi puterea şi stăpânirea lor o dau fiarei.
14.	Ei vor porni război împotriva Mielului, dar Mielul îi va birui, pentru că este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor şi vor birui şi cei împreună cu El - chemaţi şi aleşi şi credincioşi.
15.	Şi mi-a zis: Apele pe care le-ai văzut şi deasupra cărora şade desfrânata, sunt popoare şi gloate şi neamuri şi limbi.
16.	Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor urî pe desfrânată şi o vor face pustie şi goală şi carnea ei o vor mânca şi pe ea o vor arde în foc.
17.	Căci Dumnezeu a pus în inimile lor să facă voia Lui şi să se întâlnească într-un gând şi să dea fiarei împărăţia lor, până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu.
18.	Iar femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare care are stăpânire peste împăraţii pământului.

Citatul aparţine de cartea Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul, cap. 17. Bisericile instituţionale au început de mult să facă război lui Isus căci ele îşi propovăduiesc regulile şi tradiţiile lor şi nu pe El.